Despre formalism si abstractizare

M-am trezit azi dimineata, incercand sa-mi limpezesc gandurile dupa un vis abstract. Ce tampenie, dupa secole de experimente si descoperiri, stiinta incercand sa claseze cunostintele acumulate a ajuns la ceea ce ne place sa spunem, descriere abstracta sau limbaj de descriere formala.Toate bune si frumoase dar ce poate intelege un neavenit dintr-o descriere abstracta. Cred ca incercand sa simplificam lucrurile le-am complicat si mai mult. Problema de fapt rezida in incapacitatea noastra de a ne imbunatatii limbajul. Dinamica imbunatatirii limbajului nu tine pasul cu realitatile cotidiene. Abstract. Deja acest cuvant imi da fiori, am ajuns sa visez abstract, cu alte cuvinte sa nu mai inteleg nimic sau mai bine spus un lucru abstract este plin de intelesuri.Matematic putem vorbi de o functie injectiva, dar daca fiecare intelege ce vrea, oare cum ne mai putem intelege intre noi? Cuvintul abstract da o nota de superioritate, ne face mai filozofi, vorbim in termeni abstracti, ceilalalti nu inteleg o iota dar raman oarecum marcati si ii face sa exclameze “Ce, destept este tipul asta, ce cultura !” La polul opus se afla in schimb cuvintul formal. Mai accesibil maselor, descrie realitati ce prezinta similitudini evidente. Formalul este mai accesibil in clasarea informatiilor, dar nu este acelasi lucru cu abstractul. Ceva adevar exista, totusi din punct de vedere abstract putem vorbi de un formalism. Cred ca aici este raspunsul pe care-l caut. Imbogatirea limbajului sta tocmai in formalism si abstractizare.Astfel putem vorbi de limbaje formale, nimic altceva decat o forma abstracta de a ne imbogatii limbajul.Putem astfel crea pe baza unor formalisme, limbaje noi, care se supun regulilor unor gramatici formale.Avem sintaxe noi.Gramatica este tocmai logica de constructie a unui limbaj, un limbaj poate fi validat sintactic doar daca are asociata o gramatica.Gramaticile in felul lor sunt similare, fiind bazate pe functii de generare identice. Matematica acestor generatori este tocmai samburele abstract pe care-l cautam.Desi sunt satul de formalisme si idei abstracte, iata ca am gasit in ele cheia prin care sa-mi extind limbajul.Bazadu-ne tocmai pe aceste mecanisme putem crea limbaje noi. De fapt cred ca ne invarteam in jurul cozii.Avem de fapt cele doua caramizi care ne permit sa ne extindem capabilitatile lingvistice.Un limbaj mai bogat inseamna accesul la mai multa informatie si totodata ne ajuta sa exprimam mai bine ceea ce simtim dar nu putem exprima. Abstractizare si formalism, imbogatirea limbajului.
27.10.2003

Eu, web-ul si putina filozofie

Motto:

"Miscati de consternarea si tulburarea din oras ne-am alaturat obiceiului impamantenit al cantarii de imnuri si psalmi ca in partile din Rasarit,pentru a feri poporul de intristare si sila . . . Cat sa mai induram? Ce se intampla oare? Ce-ai auzit? Niste nestiutori se ridica si cuceresc cerul si noi, cu doctrinele noastre fara inima, iata unde ne tavalim: in trup si sange! Sau fiindca ne este rusine sa-i urmam si nu ne este rusine ca nici macar nu-i urmam... Cat timp, cat timp inca voi mai spune maine si maine? De ce nu acum, de ce sa nu sfarsesc pe loc rusinea?"
Fericitul Augustin (354-430) - Confesiuni 8-9


Parafrazadu-l pe Hamlet cu al sau " A fi sau a nu fi ..." indraznesc sa incerc o sintagma mai moderna "A fi pe web sau a nu fi...". Fara indoiala web-ul ca creatie a mintii umane reprezinta mai degraba o forma moderna de exprimare. Daca primele forme de exprimare ale spiritului uman imbracau forma unor scrijelituri facute de omul primitiv cu carbunele pe peretii pesterilor si au continuat cu descoperirea limbajului ( sau graiul articulat cum spun antropologii) si inventarea alfabetului, indraznesc sa afirm ca web-ul este o desavarsire. Web-ul de astazi reuneste aproape toate formele de exprimare cunoscute, imagine, sunet, cuvantul scris, intr-un mediu distribuit la care oricine are acces. Web-ul sparge barierele de comunicare dintre oameni, si este un mediu al sanselor egale. Oricine poate fi pe web, motoarele de cautare din ce in ce mai performante pot gasi aproape orice informatie pe care o cauti. Web-ul a dat sansa natiunilor in curs de dezvoltare sa se adapteze din mers si sa se afle la un click de mouse in spatele natiunilor dezvoltate.


Cand am inceput sa construiesc acest site trebuie sa recunosc ca mi-a fost destul de greu. Pe de o parte este teama, pe web nu mai esti singur, te poate vedea si critica oricine, iar cateodata a vorbi despre tine este dificil sa o faci indiferent ce forma de exprimare ai folosi ( cuvinte, versuri, muzica etc...) iar web-ul ca modalitate de exprimare nu face exceptie. Nu stiu dar parca web-ul imi da o oarecare senzatie de vulnerabilitate, dar poate este doar teama de un nou inceput.


Totusi ca o fire preponderent analitica incerc sa ma gandesc daca ideea contemporana de a pune totul pe web nu va duce in viitor la o stirbire a spiritului uman, iar omul si viata in general, ca creatie preponderent analogica se transpune si se subjuga acestui spirit nou, preponderent digital. Digitalizarea realitatii oricat de performanti ar fi algoritmii folositi nu este decat o replica palida sub o forma binara de 1 si 0 a unei realitati ce imbraca forma creatiei. Cateodata cuvintele sunt incapabile sa descrie ceea ce simtim, cum ar fi daca pentru aceasta am folosi doar cele doua simboluri (1 si 0) ale aritmeticii boolene ? Daca cei ce ridica in slavi digitizarea se culca linistiti spunand ca zgomotul rezultat in urma procesului de cuantizare este mic si oricum insesizabil simturilor noastre, eu totusi nu sunt atat de optimist si inca prefer sunetul cald al discului de vinil in locul performantului CD. De altfel cei ce fac apologia digitizarii ar trebui sa afle ca in teoria moderna a informatiei accesul la sensul informatiei este nul. Si cand afirm aceasta ma refer la faptul ca un spirit ca Rembrandt sau Shakespeare nu poate fi matematizat, el poate place cuiva sau nu, o masina nu va putea face niciodata o analiza critica a unei opere, cel mult va face o critica rece si impersonala pe baza unor sabloane preprogramate.

In incheiere pot afirma ca folosit cu moderatie web-ul este fara indoiala util si oricum nu a atins posibilitatile sale maxime, si cine stie poate umanitatea va descoperii in viitor o cale mai performanta de a comunica atunci cand realitatile cotidiene nu vor mai corespunde web-ului de astazi.

Astazi sintagma filozofica "gandesc deci exist" imbraca o noua forma "sunt pe web deci exist". Sa fie oare asta o noua paradigma ?

Cuvinte si lacrimi ...

Aflat undeva intre cer si pamant si contempland realitatea prin prisma unui proces de constinta, nu stiu de ce, dar ma incearca un sentiment de pustiire, provenit probabil din lipsa de substanta in ceea ce priveste menirea noastra. As vrea sa acord o justificare de ultim moment si sa cred ca Romania nu este altceva decat o farsa reusita si nimic mai mult. Printr-o absurda speranta as vrea sa dau credit spectacolului pana la ultimul act, ca odata cu gongul final sa ma trezesc intr-o lume in care macar dreptul la dispret mai exista. Acest desert al spiritualitatii noastre, marginit poate doar de viziunea asteptarii, conturata pe un trecut altadata maret si un viitor incert, unde prezentul continua sa fie golit de orice continut care ar putea duce la ideea ca pe acest pamant a trecut cineva, este Romania mea.

Da, Romania contemporana nu este decat un desert populat, ancorat undeva intr-un spatiu lipsit de orice coordonata unde absenteismul devine virtute. Sa ne fi ramas oare asteptarea singura speranta ? Sa fie oare acesta pauza a constiintei noastre, doar un somn al ratiunii, si odata cu ivirea zorilor, monstrii din noi vor disparea ? Nu stiu, dar atunci cand am ucis in noi pana si ultimul sentiment de iubire, nu putem asista decat la prabusirea unui univers interior care de altfel ar trebui sa fie fecund. Lipsa iubirii distruge creatia, iar creatia ca caramida a civilizatiei noastre este insasi actul prin care supravietuim. Ce ne-a mai ramas oare sa distrugem ? Da stiu, cuvintul, cuvintul care zideste, el este inceputul, inainte de creatie este cuvintul, dincolo de el nu mai este decat nimicul.

Incep sa cred ca dezastrul spiritual deriva din " inteligenta fara continut" si asta nu o spun eu, a spus-o Cioran. Lipsa miezului si batjocorirea sensului cuvintelor, sau mai bine spus cuvintele aruncate in van, nu pot decat sa ne rapeasca spiritul si sa devenim protagonistii unui film in care destinul suna ca ceva implacabil. Sa fi devenit realitatea atat de abstracta incat dispretul sa ni se para un efort, iar ideea ca din cand in cand mai trebuie sa mai si gandim, un lucru depasit ?

Cred ca lacrimile ar trebui sa ne faca mai puternici, dar am impresia astazi ca ne-a fost luat si acest drept. Vreau inapoi cuvintul si dreptul la lacrimi, asta este tot ce cer. Sa fie oare prea mult ?

Everywhere you are, I wanna be with you

When I’m looking back
I think it’s a GOD sign
Your appear in my life
When with a single smile
You banished the stormy clouds
And after much time
I saw the sun again
I still remember your first kiss
When for the first time I’ve understood
How maybe a simple kiss to mean much more
I’ve never felt like this before
Now, my fellings is even more...
I try to keep you in my mind
In all your splendor,
Only in your arms I wish to surrender
I like to feel your hair caressing my cheek
And your love how it fills my soul
Every touch of your hands is like a heaven
A heaven that I’ve never known before
Every kiss of your lips is so warm and tender
Like a sea breeze that it covers my body
In my heart I will always keep a special place for you
’cause you are my reason to exist
A part of me I wanna give you
And everywhere you are, I'll be with you

10.03.2003

O parte din mine

Cand soarele apune
Si ma saruti de ramas bun
Si a ta voce la ureche imi spune
"Pe maine iubitule"
O parte din mine as vrea sa-ti dau
Sa o pastrezi cu tine
Sa-ti umple acel gol
Ce-l simti cand dormi
Si perna in brate o strangi
Gandindu-te la mine

Nu mai am rabdare pana maine
O parte din mine simt ca s-a rupt
Gol si stingher
Pasii in noapte ratacesc
Nu gasesc drumul spre casa
Aproape de tine as vrea sa fiu
Acum cred ca intelegi
De ce spre tine vreau sa alerg in fiece noapte
Cautand un sens in viata mea
In bratele tale linistea sa o gasesc

14.02.2003

Nu stiu de ce

Nu stiu de ce
Atunci cand nu esti
Totul in jur pare pustiu
Incerc sa te regasesc ...

Zambetul tau ma urmareste
Pana tarziu in noapte
Si cand in sfarsit adorm
La tine visez ...

Nu vreau alte iubiri
Tu esti singura pe care o vreau
Numai in ochii tai
Eu vreau sa ma pierd ...

Incerc sa regasesc
Imaginea ta in fiece chip
Pe care-l intalnesc
Tu esti obsesia mea

Vocea ta imi rasuna in minte
Numai de ea vreau sa ascult
Atunci cand te strang in brate
Simt ca traiesc

Nu vreau sa cred ca vreodata
Ar putea ceva sa ne desparta
Iubirea ta e lucrul cel mai de pret
Pe care-l am ...

14.02.2003

I forget a little thing

I tried to run by love
I closed my heart
And I swallowed my tears
I did't want to suffer anymore
But I forget a little thing
There are no place left to hide
Sometimes the pain is a part of game
Before to win must learn to lose
Yesterday I met with you
Your touching healed me
And for the first time I can fly
I wanna fly with you ...
Now, the past is dead
My heart is open now
I nothing must to run
Nights maybe so coulder,sometimes
But your hands are warmly ...

04.02.2003

Imi lipseste curajul ...

Imi lipseste curajul
De a spune ce simt
Sentimente de mult pierdute
Alaturi de tine le-am regasit

Nu mai vreau sa ma pierd
In amintiri de mult apuse
Vreau sa traiesc in prezent
Sa-mi simt inima din nou cum bate

Stiu ca langa tine pot afla
In sfarsit ce e dragostea
Atunci cand ma atingi simt ca pot zbura
Tu esti tot ce mi-am dorit

Langa tine cerul il ating
As vrea sa fugim in nori
Stiu ca totul pare un vis
Dar atunci cand iubesc simt ca plutesc

Sa nu uitam vreodata
Tot ce ne-a legat
Sa nu lasam lacrimi si regrete
Sa ne intunece dragostea

Atunci cand ne-am intalnit
O stea in cer s-a aprins
O urmam in fiece noapte pana tarziu
E steaua noastra si sub ea am vrea sa fim

29.01.2003

I find the happiness

I think so, I find the happiness
And for first date, I believe in future
You learned me what it's love
Now, I can love, I fell so human

My heart is only for you
There are so many things I want to say
But my words seem dry
All I can say, my soul is no more waste

I stay and contemplate the cloudless sky
It’s so serenity as your smile
Now, my secretdream changed
Into something real

You are my private angel
I need your hands touch power
I tatooed your name on my arms
As to protect me in nights without you by solitude

16.01.2003

Iubesc

Iubesc diminetile senine
Cand ma trezesc cu tine in gand
Desi esti undeva departe, te simt aproape
Acum existenta mea are din nou un sens

Iubesc a ta atingere
Totu-mi pare sublim
Ai adus in viata mea poezia
Si lumea pentru prima data s-a oprit din al sau mers

Iubesc noptile de vara
Cand tu imi adormi in brate
Imi zambesti, stiu ca visezi
Iti multumesc Doamne, mi-ai umplut sufletul gol

Iubesc al tau sarut
In care ma pierd uneori
De azi nu mai sufar, am uitat de trecut
Si pot iar sa ma bucur de soarele ce rasare in zori

9.01.2003